Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Zona Membri

Gîndirea interceptivă şi oraşul


Bogdan Ghiu

Luni, 22/09/2008 - 10:29
TextText mai micText mai mare
Adauga cu AddThis

Mai adecvat decît de concepte şi (deleuzian) de percepte, pentru oraş avem nevoie de intercepte. Conceptul de intercept a fost definit recent de către Mehdi Belhaj Kacem (tînăr filosof badiousiano-lacanian, în Mehdi Belhaj Kacem, Philippe Nassif, „Pop philosophie”, Paris, Denoël, 2005) ca ascultare continuă, şi continuu prealabilă, a realităţii, atît ca evenimente cît şi ca idei, ca „discursuri”: ceea ce „se întîmplă” şi ceea ce „se spune”, imanent-indistinct, la un moment dat şi de la un moment la altul, într-o societate din care faci tu însuţi parte, a fi permanent „sur écoute” şi a practica, în mod conştient (aşa cum spune un alt tînăr teoretician, Peter Szendi, în Sur écoute. Esthétique de l’espionnage, Paris, Minuit, 2007), „supraascultarea” („la sur-écoute”), pentru a intercepta pe viu ideile, reacţiile, pe tine însuşi în interacţiunile tale cu ceilalţi şi în intra-acţiunea cu tine însuşi: bavardajul, „bavardoraşul”.

Mai presus de orice, oraşul este un mediu sonor, iar în cazul „oraşelor” actuale – mediu urban care deconstruieşte însăşi noţiunea istorică, devenită habituală, de oraş – se poate vorbi de elementul prin excelenţă al bavardajului, inclusiv arhitectural şi stilistic.


Comentarii



Gândirea interceptivă

Laura I.
Cred că interreceptivitatea (!) - pare a fi tipul noii .. coerenţe (cu o ... resetare a intelectului, în prealabil)...


Spacer Spacer