Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Zona Membri

Cultură şi conştiinţă urbană, azi, la ICR


Bogdan Ghiu

Joi, 19/06/2008 - 12:05
TextText mai micText mai mare
Adauga cu AddThis

Sunteţi invitat, joi 19 iunie la ora 18.00, la sediul ICR din Aleea Alexandru 38, să luaţi parte la o dezbatere
cu vorbitori invitati de formaţie diversă (arhitecţi, urbanişti, sociologi, psihologi, filozofi, antropologi etc.).

Eveniment – dezbatere pe tema "Cultură şi conştiinţă urbană"

Gazda: Institutul Cultural Român

Iniţiatori:
"Observatorul urban" al UAR, instrument menit să monitorizeze calitatea spaţiului public, ATU – organizaţie activă şi preocupată de dezvoltarea spaţială şi participarea comunităţii la actul decizional şi MDLPL – instituţie publică centrală cu rol de reglementare în domeniul dezvoltării şi planificării spaţiale

Argument
Pe plan european, în general şi la nivelul Uniunii Europene, în special se pune tot mai mult accentul, în ultimii ani pe calitatea mediului urban şi pe adoptarea de politici şi acţiuni care să asigure respectarea principiilor dezvoltării durabile. Începând cu "Carta planificării spaţiale" (tradusă la noi în general după varianta franceză drept "carta amenajării teritoriului"), adoptată de Consiliul Europei, în 1983 şi terminând cu recent promovata – în 2007, "Cartă de la Leipzig" privitoare la dezvoltarea durabilă a oraşelor (document al Uniunii Europene), aceste probleme reprezintă o preocupare constantă a structurilor europene deliberative sau decizionale. În România, deşi au fost promovate o serie de acte normative şi măsuri în consonanţă cu cerinţele europene, starea generală a oraşelor şi teritoriului nu reflectă existenţa unor politici, măsuri şi acţiuni eficiente în spiritul principiilor europene. Cu precădere, starea mediului urban din capitala ţării, face obiectul unor critici vehemente din partea opiniei publice şi societăţii civile precum şi din partea unor specialişti în domeniul dezvoltării spaţiale. Pentru atingerea obiectivelor europene, nu este suficentă acţiunea legislativă şi instituţională, fiind nevoie şi de acţiuni în plan educaţional-formativ. Este important ca şi cetăţenii oraşului să dobândească un anumit nivel de înţelegere al vieţii urbane şi să aspire la anumite standarde de calitate. Organizatorii propun dezbaterea subiectului anunţat în titlu, ca o premiză pentru formularea unor recomandări concrete, adresate administraţiei şi altor organisme responsabile de calitatea vieţii şi a spaţiului urban.

Conţinut /teme principale
Tema propusă implică abordarea mai multor aspecte, din mai multe puncte de vedere:
- mai întâi, o definire a sensurilor expresiei "cultură şi conştiinţă urbană";
- identificarea elementelor care pot contribui la formarea unei "culturi urbane", în sensul în care vorbim de "cultură muzicală, artistică" etc. (poate un public care iubeşte "maneaua", să fie sensibil la valori arhitecturale sau urbanistice reale?)
- cum se poate dobândi o conştiinţă urbană (o populaţie care în proporţie de peste 50% se află la prima sau a doua generaţie de locuitori ai oraşului, are conştiinţă urbană, se poate forma aceasta...etc.)
- ce pot face administraţia, societatea civilă sau media pentru formare unei culturi şi conştiinţe urbane?

Se pot formula şi alte întrebări:
- este cultura urbană apanajul elitelor?
- se poate vorbi de un nivel necesar de cultură şi conştiinţă urbană al cetăţenilor?
- se poate face o educaţie în domeniu?
- este nevoie de un "ghid de folosinţă" al oraşului pentru cetăţeni, administratori etc. (poate un "ghid al bunelor maniere urbane"?)
- administraţiile oraşelor pot dobândi o anumită "conştiinţă urbană"? dar profesioniştii dezvoltării spaţiale, sau alte categorii /segmente socio-profesionale?

Există şi un alt aspect important al temei, care trebuie dezbătut: relaţia dintre normă şi comportament.
În mediul rural (tradiţional), bunul simţ pare suficient ca să asigure o convieţuire agreabilă între locuitori şi între locuitori şi mediul înconjurător. În urban lucrurile par a fi ceva mai complicate.

Regulile, normele încep să aibă un rol major în definirea relaţiilor socio-comportamentale, sau în configurarea mediului construit. Valoarea şi calitatea acestui mediu se află în prim planul dezbaterilor europene.

Ne putem întreba:
- ce anume lipseşte ca oraşele noastre să beneficieze de o arhitectură şi un urbanism de calitate?
- cum şi cine defineşte această calitate?
- cum poate fi subordonată relaţia client – proiectant, cerinţelor de calitate arhitecturală şi urbanistică (poate de exemplu, un nivel ridicat de cultură şi conştiinţă urbană, optimiza aceste raporturi?)
- ce "profil" de client şi ce model profesional, pot fi garanţia calităţii mediului construit

Pe scurt, acest ultim aspect poate fi reformulat în felul următor:
cum se poate obţine un maximum de calitate din combinarea restricţiilor de dinafară (reguli, norme, legi) cu cele dinlăuntru (educaţie, bun simţ, conştiinţă etc.)?

în final este de dorit a fi formulate propuneri, idei, soluţii pentru posibile politici urbane – centrale sau locale – menite să contribuie la formarea unei culturi şi conştiinţe urbane. Mai ales, că acum se discută şi se pregătesc o serie de proceduri de informare şi consultare a populaţiei în probleme de dezvoltare urbană şi teritorială, menite să asigure o mai mare implicare a cetăţenilor. În acest caz, este important nivelul mediu de cultură şi conştiinţă urbană al unei comunităţi, al cetăţenilor unui oraş?

Cu consideraţie,
Vera Marin şi
Gabriel Pascariu


Spacer Spacer