Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Zona Membri

Dragos Bucurenci: Comunismul de marturie si marxismul de inventar


Bogdan Ghiu

Vineri, 30/03/2007 - 09:21
TextText mai micText mai mare
Adauga cu AddThis

Miercuri (21 februarie 2007) a avut loc la New Europe College dezbaterea despre comunism organizata de Andrei Plesu cu bursierii NEC si cu un numar de invitati.

Din pacate mi-am pierdut agenda imediat dupa dezbatere si nu mai am notitele. Incerc sa obtin inregistrarea audio, dar nu sunt sigur ca s-a facut una. Ideile de mai jos le reproduc din amintire. Nu reprezinta o sinteza a dezbaterii (a durat 3 ore), doar o parte dintre ideile care mie mi s-au parut importante. Daca am atribuit gresit idei sau daca ele nu reprezinta ceea ce a vrut sa spuna vorbitorul, rog sa fiu corectat. Imi scapa si numele unora dintre vorbitori. Daca obtin inregistrarea, voi reveni.

Intre invitati s-au numarat Anca Oroveanu, Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Bogdan Ghiu, Vasile Ernu, Eugen Ciurtin, Alin Ionescu, Victor Stoichita, Ion Vianu.

Idei cu care nu te poti juca

Andrei Plesu: Este o dezbatere intre doua generatii, cea care a trait comunismul si cea care incearca sa-l recupereze, fara sa-l fi trait.

Dragos Bucurenci: Exista idei care pot fi respinse de la bun inceput din marxism (teoria economica, plusvaloarea, predictiile istorice, revolutionarismul) si exista idei care cred ca pot fi recuperate: critica sociala, economica si politica a capitalismului, teoria alienarii omului prin munca, materialismul istoric, reflectia asupra proprietatii.

Poate ca tinerii sunt tentati sa recupereze teoria marxista pentru ca pericolul corporatizarii societatii si al concentrarii capitalului in mana catorva oameni (ceea ce anuleaza de facto democratia) li se pare mai aproape decat pericolul totalitar. E diferenta intre un risc iminent si unul latent.

Calin Goina (sociolog): Exista o perspectiva sociala care nu poate fi ignorata. In anumite sate din Ardeal, comunismul e vazut ca perioada in care multi au plecat tarani si s-au intors domni. Satul interbelic nu era un paradis al perspectivelor sociale.

Andrei Plesu & Ion Vianu (psihanalist): Si in interbelic, elitele au putut parasi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut si in absenta lui, cum s-a petrecut peste tot in Europa.

Calin Goina: Nu si in Turcia.

Mihail Neamtu (istoric al religiilor): In scoli ar trebui sa existe o bibliografie obligatorie despre totalitarism. Generatia tanara trebuie vaccinata fata de acest pericol. Mai importanta decat reflectia asupra proprietatii este reflectia si experienta libertatii. Saracia este un dat al umanitatii. Vezi cuvantul Evangheliei: pe saraci ii veti avea intotdeauna cu voi (rumoare in "grupul marxistilor").

Gabriel Liiceanu: Exista idei cu care nu te poti juca, care omoara oameni. Marxismul este o astfel de idee. Ceea ce-l diferentiaza pe Marx de Platon si de alti ganditori care au teoretizat schimbarea ordinii politice si economice este ca violenta este costructurala marxismului. De aceea Marx nu poate fi studiat inocent.

Marx a creat o teorie coerenta si unitara. Nu poate fi recuperat pe fragmente, cum vrea dl Bucurenci. Marxismul vestic este o teorie politica salonarda, care ignora hecatombele lasate in urma de comunism, oriunde a fost el aplicat.

Intelectualii de stanga trebuie sa inteleaga ca proprietatea si capitalismul reprezinta ordini naturale de organizare a societatii, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul trebuie sa se obisnuiasca cu starea de creatura cazuta. Noi nu traim in paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil si permite critica din interior. Liberalismul creeaza sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranta, omul are la dispozitie religia si promisiunea mantuirii.

Violenta nu trebuie acceptata sub nici o forma. Pentru mine este de neconceput cum poate o fiinta umana sa palmuiasca alta fiinta umana, care este motorul care misca palma si o lipeste de epiderma celuilalt. Indiferent in numele caror idealuri nobile este pusa in practica, violenta incita la violenta si duce la hecatombe.

[nu am retinut numele]: Dar violenta pusa in opera pentru lichidarea proprietatii trebuie comparata cu violenta de care a fost nevoie si de care este inca nevoie pentru apararea proprietatii.

Mihail Neamtu: Dar exista o violenta legitima si una ilegitima. (rumoare in "grupul marxistilor").

Marxismul este o filosofie a sperantei

Adrian Papahagi (lingvist): S-a dovedit, nu cunosc detalii, dar stiu ca s-a dovedit ca marxismul este o teorie economica gresita, asa cum socialismul este un sistem politic falimentar. Peste tot unde a aparut a adus dezastru, noroc ca au venit apoi liberalii sa repare.

Sorin Vieru (logician si filosof): Argumentele dlui Liiceanu sunt fragile. Marxismul este cel mai putin coerent si unitar sistem de istorie. Cea mai importanta critica a marxismului a fost facuta de catre ganditorii marxisti, de aceea putem azi vorbi de o teorie marxista contemporana.

Singurul sistem coerent si unitar este marxism-leninismul, care este definit, in Dictionarul Blackwell, ca doctrina oficiala a PCUS. Acesta a imprumutat din marxism doar cateva teorii, iar restul este opera ideologilor sovietici.

Ceea ce se uita, de prea multe ori, este ca marxismul este o filosofie a sperantei, care da fragilei fiinte umane o alta deschidere in fata vicisitudinilor prezentului.

Daca Marx este un ganditor hegelian de stanga, ma intreb de ce nu i se face o inculpare si lui Hegel.

Noica spunea ca, daca nemtii l-ar citi si l-ar intelege cu adevarat pe Hegel, lucrurile ar fi in ordine. Cred ca daca lumea intreaga l-ar citi si l-ar intelege cu adevarat pe Marx, lucrurile ar incepe sa fie in ordine.

[nu am retinut numele]: Din ce s-a discutat pana acum retin ca exista un comunism de marturie si un comunism de inventar, care incearca sa recupereze teoria (Andrei Plesu: Exista si un comunism de lichidare!)

Reflectia asupra proprietatii nu este o inventie a lui Marx. Se facea si in timpul lui Locke, care se chinuia sa dea un raspuns intrebarii: 'Cand Adam ara si Eva tesea, Lordul unde era?'

Sorin Costreie (filosof): Cand Adam ara si Eva tesea, Lordul se nastea si Iisus se numea. (rumoare maxima in "grupul marxistilor". Vasile Ernu comenteaza: Pana si noi avem bancuri mai bune...)

Calin Goina: Totusi, ideea ce proprietatea nu e un drept natural nu vine de la Marx. Si Proudhon credea ca proprietatea e un furt.

Gabriel Liiceanu: Cum, domnule Goina, apartamentul meu de doua camere e un furt?

Dragos Bucurenci: Riguros, da.

Andrei Plesu: Iti atrag atentia, Gabriel, de la "riguros" la lichidare nu e decat un pas...

Stanga fashionista

Vasile Ernu (scriitor): Este bine ca, in sfarsit, se discuta toate aceste lucruri. Ceea ce este important este ca reflectia sa fie permisa si sa fie facuta serios. Dl Papahagi a vorbit ca un om de stiinta sovietic cand a spus ca s-a dovedit ca marxismul este falimentar. Asa se spunea si in URSS: "Dumnezeu nu exista. Am fost si in Cosmos. Intrebati-l pe Gagarin. Nu era nimeni acolo."

Noi nu vrem sa lichidam nimic, dar dati-ne voie sa reflectam. Poate ca proprietatea nu este cel mai bun lucru, cu siguranta ea nu este un drept natural.

Bogdan Ghiu (scriitor): Comunismul intelectualilor din Vest nu este "salonard", este expresia unei preocupari reale. Dar in Romania, comunismul nu a fost asumat. Noi n-am fost in stare nici macar sa facem ceva cu aceasta groaznica patanie istorica. Arhivele nu au fost instrumentalizate, ele au fost facute de comunisti pentru comunisti. Or, ele trebuie folosite, trebuie creat un intreg esafodaj de cercetare in jurul lor. Experienta comunista trebuie asumata si depasita, pentru a putea vorbi cu intelectualii din vest.

Dragos Bucurenci: Ma bucur ca am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dati-mi voie sa deconstruiesc cateva mituri ale anticomunismului romanesc, pe care le-am auzit rostite aici.

1. Marxismul nu este o "critica a saraciei", este o critica a inechitatii bunastarii.

2. Saracia nu este un "dat al umanitatii", asa cum nici somajul nu este. In perioadele de boom economic, s-a constatat ca, daca s-ar interzice orele suplimentare si s-ar angaja someri care sa lucreze peste program, s-ar ocupa toata forta de munca. Doar ca atunci motorul competitiei, care este spectrul somajului, ar disparea.

3. Marxistii nu fac apologia comunismului totalitar. Nimeni in aceasta incapere nu contesta criminalitatea regimurilor care s-au revendicat de la doctrina marxista de-a lungul istoriei.

4. Comunismul, asa cum a fost el teoretizat de Marx, nu a fost aplicat nicaieri in lume. El trebuia sa succeada unei etape de bunastare a capitalismului care ar fi sfarsit prin a-si limita propriile mijloace de productie. Prin exilarea productiei in tarile lumii a treia, am iesit din orice scenariu prevazut de Marx. Dar esecul economic al regimurilor asa-zis comuniste nu poate fi un argument impotriva comunismului ca sistem economic.

5. Comunismul si fascismul nu sunt cele mai groaznice crime ale umanitatii, decat daca limitam judecata la nivelul crimelor comise de un regim politic impotriva propriilor cetateni. Dar daca privim lucrurile global, capitalismul liberal este vinovat de mai multe morti (care au loc in tarile lumii a treia) decat comunismul si fascismul la un loc. Iar aceasta judecata extinsa este indreptatita de faptul ca noi consumam bunuri produse cu mana de lucru ieftina din lumea a treia. Nu fac un lamento pentru londonezul care nu are alta alternativa decat sa se prostitueze in corporatia X sau in corporatia Y, dar destinul copiilor indieni care nu au alternativa atunci cand se angajeaza intr-o fabrica de tipul celei care a mutilat 700 de indieni acum cativa ani, fara urmari juridice, ar trebui luat in calcul atunci cand vorbim de crime impotriva umanitatii. Faptul ca Organizatia Internationala a Comertului nu recunoaste Carta Drepturilor Omului si recentul esec al Rundei Doha indreptatesc o discutie despre criminalitatea capitalismului contemporan.

6. Capitalismul nu se intemeiaza numai pe dreptul de proprietate. Se intemeiaza pe vanzarea muncii ca marfa, pe exploatarea lumii a treia, pe sistemul injust de comert international, pe dreptul de proprietate si pe dreptul de mostenire.

7. Marxismul nu considera religia un instrument de manipulare al claselor exploatatoare. O considera o secretie a claselor exploatate, care le permite sa-si traiasca mai putin dureros alienarea.

8. Exista o reticenta in randul intelectualilor de dreapta in a-si asuma anumite idei de stanga. Gabriel Liiceanu a vorbit un cateva randuri ca un bun marxist (rumoare in sala. Andrei Plesu: Asta e de bine sau e de rau!?). Dl Liiceanu deplange precaritatea sistemelor de asistenta medicala si lipsa fondurilor pentru cultura. Dar stie foarte bine ca la aceasta situatie se ajunge atunci cand sistemul permite partidelor sa fie finantate de mediul privat: democratia pluripartinica devine un simplu nume, iar alegatorii doar o masa de manevra.

Andrei Plesu: Din tot ce s-a spus astazi, ultima interventie a dlui Bucurenci a fost cea mai vehementa. Spre deosebire de noi, care doar am schimbat idei, pe dl Bucurenci discursul sau il obliga la fapte.

Eu v-am cunoscut deja, dle Bucurenci, prin 1976 in Germania. Am intalnit atunci multi oameni de stanga, multi comunisti, care practicau un discurs chiar si mai vehement decat al d-voastra. Astazi sunt toti directori de multinationale si ii doare undeva de India si de lumea a treia. Va prezic un destin similar.

Pericolul discursului de stanga este ca el este "fashionable". Sper ca cei care au vorbit astazi aici nu au facut-o doar pentru a fi "fashionable".

Un cuvant despre comparatia care se face intre crestinism si comunism. Totusi, in cartile fundamentale ale religiei mele nu apare nici un indemn ca oamenii sa-si omoare semenii. Inchizitia a fost un derapaj. Spre deosebire de crestinism, in sursele fundamentale ale comunismului, indemnul la violenta este explicit.

Nu-mi fac iluzii ca cineva va pleca astazi de-aici cu alte idei decat cele cu care a venit. Dar e bine ca dezbaterea a avut loc.

(intru acestea, Seherezada, vazand zorii zilei mijind, sfioasa tacu... iar Andrei Plesu pofti lumea la un pranz proletar cu fasole si carnati)


Comentarii



necunoscuta

m-ar interesa sa stiu cine facea parte din "grupul marxistilor", caci nu mi-am dat seama..poate nu am citit bine

marx, romanii si "salonarzii" francezi

andrei_insc

chiar ieri la facultatea de filosofie -unde sunt in anul 1- a fost vorba despre Marx -la cursul de filosofia stiintelor umane- ceea ce colegului din spatele meu i-a provocat o vadita greata si l-a facut sa spuna ca faimosul german a trait cu 65 de ani mai mult decat ar fi trebuit. Ceea ce nu m-a mirat (evident, sunt obisnuit cu astfel de reactii si le inteleg -d.p.d.v. psihologic- desi nu le aprob). Asta m-a facut sa ma gandesc -oare de ce ?- la reactia unor colegi de la ASE -unde eram student pe atunci, la prima facultate- cand a fost atacat Irakul in 2003. N-as putea sa spun ca am o parere batuta in cuie despre respectivul atac -desi, dupa cum s-a vazut dupa aceea...- dar m-a uimit atunci vehementa cu care colegii mei -mai exact cei care se interesau de politica, adica o minoritate- tineau sa-i acuze pe francezi de "tradare". Si chiar mai tare decat asta m-a uimit dispretul cu care ii priveau pe arabi (desi razboiul se pretindea a fi, tocmai, de "eliberare" a bietilor arabi). Asta o fi "respectul pentru persoana umana " pe care il tot clameaza liberalii si conservatorii ? Si, ca sa vedeti unde bat, ma intreb: cele doua evenimente (si ceea ce, poate, simbolizeaza -desi e riscant sa generalizez) or fi lipsite de legatura ? Poate ca memoria mea involuntara a facut o asociere gresita.


Spacer Spacer