Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Zona Membri

Literatura română în globalizare


Bogdan Ghiu

Joi, 19/07/2007 - 10:32
TextText mai micText mai mare
Adauga cu AddThis

Între 27 şi 30 iulie, am plăcerea să vă anunţ că organizez la Tescani, cu sprijinul fundaţiei Pro Helvetia România şi al Muzeul Naţional „George Enescu”, secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu-George Enescu”, o primă întîlnire între scriitori din mai multe generaţii, pe tema anunţată mai sus, în titlu.

Tematica aleasă este una de strictă actualitate, dar cu bătaie lungă şi care ne interesează pe toţi, cu atît mai mult cu cît ecuaţia ei continuă, încă, să fie formulată, în România dar nu numai, în nişte termeni geostrategici, economici şi culturali depăşiţi, deveniţi impracticabili, şi care ne pot induce o falsă perspectivă asupra stării actuale de lucruri şi a evoluţiilor ei de perspectivă. Am formulat această tematică astfel:

Există, aşa cum susţin, deja, unele voci, un „cîmp literar global”? Mai este valabilă opoziţia de forţă centru/periferie? Dacă da, se mai suprapun noile metropole şi „imperii” culturale peste vechile teritorii (limbi, literaturi, culturi) naţionale? Mai există limbi, culturi şi literaturi dominante, sau doar reţele, coridoare şi medii? Altfel spus, mai pot fi valabile, în domeniul culturii şi în cel al literaturii, (exclusiv) strategiile (naţionale) macro-politice, voluntarist-propagandistice, de „imagine”, sau ele vor trebui dublate, dacă nu chiar, eventual, înlocuite, cu fascicole de tactici (individuale, grupale, reticulare) de micropolitică culturală? Cum trebuie concepute şi întreţinute eventualele reţele de afirmare în cîmpul global al literaturii? Într-un plan teoretic mai general, în ce raport se află „vechiul” concept de universalitate cu cel, „actual”, de globalizare? Este globalizarea şi o universalizare? A ce şi cum? Ce ameninţă şi ce pare a sprijini cel mai mult literatura, astăzi, în lume? Există riscul/şansa ca şi în domeniul literaturii să se ajungă, aşa cum unii critici acuză deja că se întîmplă în artele vizuale şi în cele performative, la apariţia unor „stiluri internaţional” omogenizante, uniformizante, la impunerea unui canon main-stream tematic şi stilistic, deci la noi excluderi şi raporturi de forţă, transteritoriale, „pur literare” de data aceasta? Mai poate fi activat conceptul de „literatură minoră”? Deci, nu în ultimul rînd, vom vorbi despre problema traducerilor.

Despre toate acestea, îi invit pe toţi cei interesaţi de contemporaneitatea literaturii române, să se exprime. Mi-ar plăcea ca întrebările pe care m-am străduit să le formulez să găsească ecou şi să provoace la o reflecţie lucidă, debarasată deopotrivă de falntasmele şi de alibiurile trecutului, cît şi de iluziile şi de poncifele prezentului.


Comentarii



globalizarea la nivel de edituri

Intr-adevar, tendinta de globalizare in literatura exista de cativa ani. In vest, ea deja s-a materializat. Criteriile de selectie ale titlurilor de catre cititori s-au simplificat, iar numele autorului nu mai reprezinta demult un criteriu esential, acum primand informatia continuta si marketata. In noul context global, autorii debutanti au sanse suplimentare de a fi publicati si cititi. La nivel de limba, s-a extins publicarea de traduceri in limba engleza a lucrarilor care isi confirma potentialul de piata in tara de origine, iar sistemul global de distributie s-a perfectionat si extins cu ajutorul internetului.
Noul sistem de publicare si tiparire print on demand se adapteaza perfect acestei globalizari. Integrat in industria cartii americame acum 7 ani, el a penetrat in ultimii ani piata europeana, ajungand chiar si la noi. Exista o editura print on demand romaneasca care foloseste sistemul de distributie global Ingram si publica autori romani in strainatate din 2004.
Tendinta de globalizare a literaturii este una benefica pentru toate partile implicate - autori, edituri, cititori - si se inscrie in tendinta generala de globalizare din toate domeniile.


Spacer Spacer