Crise : le procès d'une perversion du capitalisme

LE MONDE 2, 17.10.08

"Le krach actuel représente l'accident intégral par excellence"

Propos recueillis par Gérard Courtois et Michel Guerrin
Article paru dans LE MONDE du 19.10.08

Depuis trente ans, le philosophe Paul Virilio analyse les catastrophes comme la conséquence inéluctable du progrès technique. Il voit dans la crise financière l'exemple le plus abouti de sa thèse, dans lequel les victimes ne sont plus des morts mais des milliers de gens qui perdent leur logement.

LEAST COMMON MULTIPLES
a conference about opportunism and pragmatism in contemporary art production,
within the frame of the 3rd Young Artists' Biennial of Bucharest.

October 3rd, 2008
13:00 > 20:00
International Advertising Association
Calea Victoriei, 126, 3rd floor, Bucharest.

Least common multiples, to be held during the 3rd Young Artists’ Biennial of Bucharest at the International Advertising Association, intends to interrogate contemporary key-issues of artistic and cultural production in the plurality of European contexts.

Pentru a mai lovi încă o dată, indirect, în conducerea „băsesciană” a Institutului Cultural Român, media românească, în frunte cu „sinteziştii” de la Antena 3, instrumentează un nou „scandal artistic”.

Ceea ce urmează ar trebui să fie o scrisoare deschisă de încurajare către Primarul General al Capitalei.

Curaj!

„Încă un efort!”

În Centrul Istoric, zilele Bucureştiului ar putea fi zilnic sau, măcar, în fiecare week-end.

Mai adecvat decît de concepte şi (deleuzian) de percepte, pentru oraş avem nevoie de intercepte.

Ce este un intercept?

„(...) – Cum ai defini tu, tocmai, această artă a interceptului?

– Ei bine, lucrezi cu ce ai. Altfel spus, este vorba de a nu veni cu propriul tău discurs preconceput. (...) Prinzi din zbor ceva care tocmai circulă, îl interceptezi, şi produci un efect de adevăr. Trebuie, într-adevăr, să asculţi tot ce se spune, ceea ce spune fiecare, pentru a şti ce să spui, la rîndul tău. Trebuie să fii într-adevăr numai urechi.

– Deci nu trebuie să vorbeşti primul.

Ar trebui să fim plătiţi pentru că producem informaţii tot timpul, prin simplul fapt că trăim, informaţii care, apoi, ne sînt vîndute scump, sub forma a tot ceea ce achiziţionăm şi care, de fapt, ne exprimă. Sîntem preîntîmpinaţi de expresia comercializată a dorinţelor noastre. Ne înecăm în noi înşine, nicio surpriză, nimic diferit, numai „noi înşine” peste tot, mental şi afect socializat, exteriorizat, impersonal, inaccesibil. Sîntem dresaţi de produsele propriilor noastre fluctuaţii intime.

Acum 7 ani, la 11 septembrie 2001, atacarea fizică din afara a Turnurilor Gemene, chiar dacă va fi fost planuită, comandată, acceptată sau ajutată din interior, aşa cum există bănuieli, şi chiar dacă a avut aspectul unei implozii, a fost un act de destrucţie.

Ceea ce se întîmplă acum cu spargerea din interior a „bulei financiare” (datorată căutării speculativ-sofisticate a profitului pe sărăcie, pe precaritate) este, în schimb, un act de deconstrucţie.

După „scandalul” politic al „po(r)neiului cu zvastică”, mass-media, în general, şi televiziunea, în special, recidivează compulsiv, părînd a-şi fi făcut o specialitate şi o obsesie din diabolizarea artei contemporane, atacînd, astfel, totalitar înseşi temeliile democraţiei.

Este vorba, de data aceasta, de expoziţia intitulată „Euromaniac”, a artistului Benedek Levente, deschisă la galeria „Atelier 35” din Bucureşti, şi de organe de presă precum ziarul Gardianul şi postul de televiziune Realitatea TV.